Un ulcer peptic este o eroziune sau o rana in mucoasa stomacului (ulcer gastric) sau in partea superioara a intestinului subtire, numita duoden (ulcer duodenal). Ulcerele au de obicei intre 0,5 si 1,5 cm diametru.

Ulcerele sunt o problema gastro-intestinala frecventa, care afecteaza aproximativ 10% din populatie. Ulcerul gastroduodenal apare de obicei dupa varsta de 50-60 de ani si este mai frecvent la nivel duodenal decat la nivel gastric.

Cum se produce?

Aparitia ulcerelor este considerata a avea o cauza multifactoriala . Este implicat un dezechilibru intre acidul din stomac, o enzima numita pepsina si barierele de aparare ale mucoasei stomacului. Acest dezechilibru duce la inflamatie , care se poate agrava odata cu prezenta anumitor factori de risc, cum ar fi fumatul, consumul de alcool sau tratamentul cu radioterapie.

Exista o relatie clara intre infectia cu o bacterie numita Helicobacter pylori si aparitia ulcerului duodenal sau gastric. O persoana infectata cu aceasta bacterie are un risc mai mare de a dezvolta o boala ulceroasa de-a lungul vietii. Nu toti pacientii cu ulcere au infectie cu Helicobacter pylori, dar aceasta bacterie este depistata la un procent mare dintre pacientii afectati de aceasta patologie. Forma spiralata a H. pylori ii permite sa patrunda in mucoasa stomacului sau a duodenului pentru a adera la acesta, producand o serie de toxine care il inflameaza si il deterioreaza.

Ulcerele pot aparea si in legatura cu consumul de medicamente precum corticosteroizi si antiinflamatoare nesteroidiene. Unul dintre efectele nedorite ale antiinflamatoarelor este ca acestea cresc riscul de sangerare gastrointestinala sau boli ulceroase, deoarece utilizarea lor prelungita poate afecta mucoasa tractului digestiv pana la punctul de a provoca un ulcer sau de a-l agrava daca acesta exista deja.

In anumite cazuri rare, pot aparea ulcere care nu sunt asociate cu acesti doi factori principali (H. pylori si utilizarea de antiinflamatoare). Multe dintre ele sunt legate de un sindrom de hipersecretie acida, in care exista o secretie in exces de acizi gastrici care afecteaza mucoasa.

Simptome

Cele mai frecvente simptome ale unui ulcer sunt de obicei:

  • Durere abdominala. Este simptomul principal, este de obicei o durere acuta, denumita arsura sau usturime, localizata in epigastru, care apare in focare cu durata de 2 pana la 4 saptamani si care de obicei se calmeaza prin ingestie sau cu antiacide. In ulcerul gastric durerea este mai caracteristica imediat dupa mese.
  • greata si varsaturi
  • Arsuri la stomac , adica o senzatie de arsura in esofag.
  • Distensie abdominala si modificari ale obiceiului intestinal. In unele cazuri, ulcerele sunt asimptomatice sau provoaca putin disconfort si sunt diagnosticate dupa aparitia unei complicatii precum:
  • Sangerare digestiva, care apare sub forma de hematemeza (varsaturi de sange rosu) sau melena (scaune negre din cauza prezentei sangelui).
  • Perforatie, cand ulcerul peptic patrunde in diferitele straturi ale peretelui gastroduodenal pana le perforeaza. Se manifesta prin aparitia asa-numitului abdomen acut, caracterizat prin dureri bruste, intense in epigastru si cu intarirea peretelui muscular.
  • Stenoza pilorica, constand in ingustarea zonei in care stomacul se intalneste cu duodenul. Pacientul are de obicei greata si o senzatie de plenitudine.

Diagnostic

Diagnosticul bolii ulcerative se bazeaza pe istoricul clinic al pacientului , prezenta simptomelor ulcerative , examenul fizic si, daca se considera necesar, o serie de examinari complementare.

Metodele de diagnostic vizeaza vizualizarea ulcerului (endoscopie) si detectarea Helicobacter pylori. Ele sunt in principiu impartite in:

Metode invazive:

– Endoscopie, in care se introduce un tub cu o camera mica prin gura si esofag pana ajunge in stomac si duoden pentru a putea vizualiza eventuala existenta a unor modificari in tot tractul digestiv. Daca ulcerul este vizibil, se pot preleva mici mostre de tesut (biopsie).

– Tranzitul esofagogastroduodenal, care consta in determinarea pacientului sa ia un preparat cu bariu si efectuarea unei serii de raze X pentru a evalua motilitatea acestei parti a sistemului digestiv si eventualele nereguli ale mucoasei.

Metode non-invazive:

– Detectarea anticorpilor impotriva Helicobacter in sange (serologie).

– Detectarea Helicobacter in fecale.

– Testul de respiratie, un test foarte precis atat pentru depistarea Helicobacter cat si pentru a verifica reaparitia infectiei dupa tratamentul cu antibiotice. Practic, consta in a bea un lichid vascos cu uree marcata cu carbon si apoi a sufla intr-un tub mic pentru a determina daca exista dioxid de carbon marcat cu carbon in dioxidul de carbon expirat, semn ca bacteriile prezente l-au metabolizat.

Tratament

Tratamentul farmacologic este indicat pentru ameliorarea simptomelor si reducerea durerii . Medicamentele utilizate in mod obisnuit sunt antiacidele si protectorii gastrici , antagonistii receptorilor H2 sau inhibitorii pompei de protoni, cel mai cunoscut fiind omeprazolul. Acestea din urma blocheaza secretia acida a stomacului (sunt cele mai puternice). Poate fi necesar un tratament pe termen lung.

Daca exista o infectie cu H. pylori, obiectivul principal este eradicarea bacteriilor care cauzeaza problema. Tratamentul se bazeaza pe utilizarea unui inhibitor al pompei de protoni, pentru a reduce secretia acida a stomacului, in combinatie cu antibiotice. Se administreaza cateva zile, dupa care se repeta de obicei testul alimentar pentru a verifica daca infectia cu H. pylori a disparut. Daca acest lucru nu a fost realizat, se poate repeta un nou regim de tratament.

Tratamentul complicatiilor precum sangerarea este de obicei tratat prin endoscopie, care localizeaza ulcerul hemoragic si poate cauteriza hemoragia. Daca exista perforatie gastrica, este necesar un tratament chirurgical urgent.

Tratamentul chirurgical poate fi indicat la acei pacienti care nu raspund la tratamentul farmacologic sau la endoscopie. Procedurile chirurgicale pentru ulcerul gastroduodenal includ:

  • Vagotomia: consta in sectionarea nervului vag, care este cel care controleaza productia de acid gastric in stomac.
  • Gastrectomie partiala, adica indepartarea unei parti a stomacului.

De asemenea, este recomandat sa urmati o serie de masuri precum mentinerea unei alimentatii echilibrate si sanatoase, evitarea alimentelor bogate in grasimi si consumul de mese mici in timpul zilei la intervale regulate. De asemenea, este indicat sa evitati tutunul, ceaiul, cafeaua si bauturile cu cofeina, precum si alcoolul si consumul de antiinflamatoare nesteroidiene daca nu este strict necesar.

Prevenirea

A urma o alimentatie sanatoasa si daca sunteti expus riscului de ulcer, evitarea administrarii de antiinflamatoare nesteroidiene sau administrarea lor asociata cu un protector gastric poate reduce riscul de a suferi de ulcer gastroduodenal.

Sfaturi medicale 

Simptomele ulcerului pot aparea brusc si cu forta, asa ca sa ai sfatul medicului de familie la orice ora din zi sau din noapte este foarte pozitiv pentru a actiona rapid si, mai ales, pentru a te calma. 

Ce ar trebui sa stii…

  • Exista o relatie clara intre aparitia ulcerului gastric si infectia cu bacteria Helicobacter pylori.
  • Cele mai frecvente simptome sunt: ​​dureri abdominale, greata si varsaturi, arsuri in esofag, distensie abdominala.
  • Pentru ameliorarea simptomelor este indicat tratamentul farmacologic. Daca nu raspunde, poate fi indicat un tratament chirurgical.