Medicina somnului la intersectia dintre neurologie, neurofiziologie, neuroendocrinologie, pneumologie si psihiatrie, constituie in unele tari specialitate separata, cu congrese, asociatii profesionale si intitutii specializate, motiv pentru care si patologia de somn e din ce in ce mai frecvent diagnosticata si tratata.
Si in tara noastra functioneaza centre de somn, dar specialitatea ca atare nu este inca recunoscuta.
Frecventa patologiei de somn este crescuta circa 60 % din adulti acuzand patologie de somn cel putin cateva nopti pe saptamana, mai mult de 40% din adulti prezinta somnolenta diurna ce le afecteaza munca, cel putin cateva zile pe luna, iar mai mult de 20% acuza acesta simptomatologie mai multe zile pe saptamana.
Important e ca mai mult de 60% din adulti nu au fost intrebati de calitatea somnului lor in cursul intrevederilor lor cu medicul, iar doar 20% au initiat discutia despre somn vreodata. Deci frecventa patologiei de somn este subestimata de medici, dar chiar si de potentialii pacienti. Desigur ca apare si la copii, apneea de somn fiind frecvent asociata hipertrofiei amigdaliene, iar parasomniile precum somnambulismul apar cu precadere in acesta perioada.
Cea mai complexa metoda de investigare a somnului este inregistrarea polisomnografica, care cuprinde canale electroencefalografice, oculografice, electromiografice pentru miscarile membrelor inferioare, electrocardiografice (cu monitorizarea astfel a tulburarilor de ritm in timpul somnului), dar si inregistrarea fluxului oro-nazal, a miscarilor respiratorii toracice si abdominale, a saturatiei O2 periferice, a sforaitului, formand alaturi de inregistrarea video inclusiv in infrarosu un complex de achizitie de date, care este apoi prelucrat computerizat cu programe de somn performante. Exista si posibilitatea inregistrarilor polisomnografice in ambulatoriu, dar cu mai putini parametri, metoda folosita mai ales in conditiile unor pacienti cu simptome severe, care nu sunt deplasabili, sau in cazul urmaririi pacientilor care au fost diagnosticati in prealabil intr-un laborator de somn. Exista standarde stabilite de American Academy of Sleep Medicine dar si de alte asociat ii ale somnologilor asupra indicat iilor polisomnografiei si a procedurilor asociate. E bine ca sugestia unor patologii importante de somn (apnee de somn, somnolenta diurna excesiva, insomnie de adormire, somnambulismul etc.) sa conduca la indicatia de polisomnografie, iar dupa confirmarea diagnosticului, de tratament.
Ce nu stiam despre somn
Cate ore trebuie sa stai treaz daca vrei sa depasesti recordul mondial pentru nedormit, ce pericole se ascund in saltele noastre, cum o tara a declarat razboi somnului si multe altele…
Sforaitul cronic poate fi tratat prin uvulopalatofaringoplastie, adica o interventie chirurgicala prin care se ingusteaza tesuturile gatului si cele din cerul gurii. Insa operatia are efecte secundare. Pacientii sufera de schimbare a vocii si a intensitatii acesteia, glasul devenind mai gros sau mai subtire de la o ora la alta.
Un studiu facut de Universitatea din Oxford in 2002 a ajuns la concluzia, la care toata lumea se astepta dealtfel, ca daca respecti traditionala zicala englezeasca si incepi sa numeri oile ca sa adormi, cu siguranta ca vei ramane treaz in continuare. Numaratul oilor este o solutie proasta pentru vindecarea insomniei pe de parte pentru ca astfel creierul devine activ, incercand sa retina numarul la care ai ajuns, pe de alta, pentru ca aceasta activitate este atat de plictisitoare incat inevitabil alte probleme si ganduri vor iesi la suprafata.
Saltelele rezista pana la 8 sau 10 ani. Insa in tot acest timp in interiorul lor se formeaza diferite tipuri de bacterii, medicii facand legatura intre acestea si moartea neasteptata a unilor copii nou nascuti.
In 2004 numai in America s-au prescris 35 de milioane de retete pentru somnifere. Numarul peroanelor intre 20 si 44 de ani care nu pot adormi fara ajutorul somniferelor s-a dublat in ultimii patru ani.
Sase din zece accidente auto au loc din cauza oboselii soferilor. Din aceasta cauza, in 2008, Volvo planifica sa scoata pe piata un sistem care va monitoriza atat ochii si capul soferului, cat si miscarea volanului. Astfel, daca soferul va da semnede oboseala sau va adormi la volan, luminile din interiroul masinii se vor aprinde automat si se va porni o alarma care sa-l trezeasca pe sofer.
Un studiu facut timp de 6 ani pe un esantion de milioane de adulti arata ca oamenii care dorm doar sase-sapte ore pe noapte au o rata de mortalitate mai scazuta decat cei care dorm mai mult.
In 1964 Randy Gardner, in varsta de 17 ani, a stat treaz 264 de ore si 12 minute, obtinand astfel recordul mondial. Dupa care a dormit timp de 15 ore.
Din dorinta de a se integra pe deplin in Uniunea Europeana, Spania a lansat o campanie pentru a elimina siesta din programul spaniolilor. Multumita acestei siesta insa, spaniolii dorm in medie cu 40 de minute mai putin decat ceilalti europeni.
Balenele si delfinii pot adormi doar pe jumatate. Emisferele creierului dorm pe rand, astfel ca jumatate din corp este activa in timpul somnului, in timp ce cealalalta jumatate doarme.
Visele sunt izbucniri de impulsuri electrice care circula prin celulele creierului la fiecare 90 de minute in timpul somnului. In decursul vietii, in medie, o peroasa isi petrece sase ani visand. Insa inca nu s-a gasit explicatia de ce visam.
Exista si peroane carora le este frica sa doarma.
